Da, azi e vineri.Cu toate ca am avut impresia ca e sambata.
Nu am fost la scoala azi, nu mi-a picat prea bine...da-mi trece mie...
De dimineata m-am simtit cam aiurea cand Alina mi-a spus ca tatal ei ajuns la T.I. ....Imi pare rau pentru ea .Apoi imi spune si Hare ca nu-i merge prea bine la job....O sa ma rog si eu sa dispara Cristi Pascu (nu hair stylistul), unul dintre tampitii ce fac pe sefii la ea la job.
Azi mi-am facut mai mult timp si pentru mine...M-am apucat serios de "Agonie si extaz".Ador cartea.Recitind-o e, nush, ca si cum as reintalni un vechi prieten.Am zis cat de frumoasa e???Am zis :)). Pentru ca n-am mai pierdut vremea la pc am avut timp sa vorbesc cu mine, sa-mi analizez gandurile si sentimentele.Trebuie sa invat s-o cunosc si s-o ascult pe Nikko.Si usor, usor incep sa simt ca am mai crescut.
Tot azi am decis sa incerc sa le reacord incredere celor din jur.Sper sa nu "ma ard" si de data asta...Chestia e ca de cand am venit din spital m-am indepartat, sufleteste, de cei la care tineam deoarece eram dezamagita de ei.Si mi-am propus sa nu ma mai incred sau sa ma apropii de nimeni deoarece credeam ca eu ma voi dezamagi mai greu decat ceilalti.Si mi se pare adevarata chestia asta da' partea proasta e ca ma simt singura...si nu prea-mi place, sincera sa fiu:D
Nu prea e bine sa plec de la premisa ca toti oamenii care se vor perinda prin viata mea ma vor dezamagi la un moment-dat.Mi se pare gresit.Trebuie sa le dau celorlati o sansa, pentru mine in primu' rand.Inca vreau sa devin mai egoista.Poate ca e gresit sa gandesc ca "decat sa sufar eu , mai bine sa sufere celalalt" da' asa ma apar eu :).
Vreau sa redevin optimista de acum cateva saptamani.Doamne, parca nu ma recunosteam.Eram asa de high ca nu imi venea sa cred ca e adevarat si mi se intampla mie. Pacat ca optimismul "s-a pierdut" din cauza celorlalti.De ce dracu ma afecteaza parerile celor din jur????Cand voi fii eu mare...o sa ma doara-n *** de toti.Lasa ca ma fac eu mare...
Am decis sa n-o mai ard aiurea cu Marian.La naiba! Pun de atatea ori punct dar niciodata cu adevarat.Cred ca sunt si putin masochista...:)
E o chestie interesanta...Desi am fost optimista atata timp, pana saptamana trecuta cand eram cu Hare, nu-mi aduc aminte sa fi ras cu adevarat, din tot sufletul.
Weekend-ul asta vreau sa-mi fac si tema la sociologie.Tema e interesanta si o voi lua ca pe o provocare.Oare cum e "familia ideala" pentru mine?Inca nu stiu ce voi scrie dar am timp pana duminica seara sa ma gandesc.
Aseara am fost foarte revoltata.Am aflat de la matusa mea ca un fost-vecin, un tata denaturat-parerea mea- ignora boala fiului sau de 8 anisori.Adevarat ca sunt unii ce nu merita sa fie parinti! Cum sa ai sufletu' asta, frate????Cum sa te uiti cum sufera copilu' tau si sa nu-ti pese???Cum???
Nu am fost la scoala azi, nu mi-a picat prea bine...da-mi trece mie...
De dimineata m-am simtit cam aiurea cand Alina mi-a spus ca tatal ei ajuns la T.I. ....Imi pare rau pentru ea .Apoi imi spune si Hare ca nu-i merge prea bine la job....O sa ma rog si eu sa dispara Cristi Pascu (nu hair stylistul), unul dintre tampitii ce fac pe sefii la ea la job.
Azi mi-am facut mai mult timp si pentru mine...M-am apucat serios de "Agonie si extaz".Ador cartea.Recitind-o e, nush, ca si cum as reintalni un vechi prieten.Am zis cat de frumoasa e???Am zis :)). Pentru ca n-am mai pierdut vremea la pc am avut timp sa vorbesc cu mine, sa-mi analizez gandurile si sentimentele.Trebuie sa invat s-o cunosc si s-o ascult pe Nikko.Si usor, usor incep sa simt ca am mai crescut.
Tot azi am decis sa incerc sa le reacord incredere celor din jur.Sper sa nu "ma ard" si de data asta...Chestia e ca de cand am venit din spital m-am indepartat, sufleteste, de cei la care tineam deoarece eram dezamagita de ei.Si mi-am propus sa nu ma mai incred sau sa ma apropii de nimeni deoarece credeam ca eu ma voi dezamagi mai greu decat ceilalti.Si mi se pare adevarata chestia asta da' partea proasta e ca ma simt singura...si nu prea-mi place, sincera sa fiu:D
Nu prea e bine sa plec de la premisa ca toti oamenii care se vor perinda prin viata mea ma vor dezamagi la un moment-dat.Mi se pare gresit.Trebuie sa le dau celorlati o sansa, pentru mine in primu' rand.Inca vreau sa devin mai egoista.Poate ca e gresit sa gandesc ca "decat sa sufar eu , mai bine sa sufere celalalt" da' asa ma apar eu :).
Vreau sa redevin optimista de acum cateva saptamani.Doamne, parca nu ma recunosteam.Eram asa de high ca nu imi venea sa cred ca e adevarat si mi se intampla mie. Pacat ca optimismul "s-a pierdut" din cauza celorlalti.De ce dracu ma afecteaza parerile celor din jur????Cand voi fii eu mare...o sa ma doara-n *** de toti.Lasa ca ma fac eu mare...
Am decis sa n-o mai ard aiurea cu Marian.La naiba! Pun de atatea ori punct dar niciodata cu adevarat.Cred ca sunt si putin masochista...:)
E o chestie interesanta...Desi am fost optimista atata timp, pana saptamana trecuta cand eram cu Hare, nu-mi aduc aminte sa fi ras cu adevarat, din tot sufletul.
Weekend-ul asta vreau sa-mi fac si tema la sociologie.Tema e interesanta si o voi lua ca pe o provocare.Oare cum e "familia ideala" pentru mine?Inca nu stiu ce voi scrie dar am timp pana duminica seara sa ma gandesc.
Aseara am fost foarte revoltata.Am aflat de la matusa mea ca un fost-vecin, un tata denaturat-parerea mea- ignora boala fiului sau de 8 anisori.Adevarat ca sunt unii ce nu merita sa fie parinti! Cum sa ai sufletu' asta, frate????Cum sa te uiti cum sufera copilu' tau si sa nu-ti pese???Cum???
Nu stiu...da' e peste masura puterilor mele sa inteleg asta..
Pe sfarsit..
O melodie sweet:
O melodie sweet:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu